O greșeală frecventă în curățenie pornește de la confuzia între detergenți și dezinfectanți. Se întâmplă des să vezi pe cineva turnând dezinfectant peste o suprafață murdară, sperând că „omoară tot”. Sau, invers, folosind detergent ca să „dezinfecteze”. Diferența dintre cele două tipuri de produse contează. Mai ales dacă vrei rezultate reale, fie că e vorba de igiena din bucătărie, dintr-un spațiu comercial sau dintr-un cabinet medical.
Ce face un detergent?
Detergentul e produsul care îndepărtează murdăria. Atât. Scopul lui e să dizolve grăsimile, să elimine praful, resturile de mâncare, urmele vizibile de pe o suprafață.
Funcționează prin acțiune mecanică, mai ales dacă e combinat cu apă și frecare. Fie că e sub formă lichidă, gel sau pudră, detergentul reduce tensiunea superficială și face ca murdăria să se desprindă.
Există detergenți pentru uz general, dar și variante specializate: pentru geamuri, pardoseli, inox, textile, faianță, lemn sau plastic. Unele formule conțin agenți degresanți mai puternici, altele sunt create pentru curățenie zilnică. Toate însă au același scop: curățarea vizibilă.
Nu omoară bacterii. Nici virusuri. Nici fungi. Detergentul pregătește terenul pentru următorul pas: dezinfectarea.
Ce face un dezinfectant?
Un dezinfectant e conceput să distrugă sau să inactiveze microorganismele. Asta înseamnă bacterii, virusuri, fungi sau spori. Acționează chimic asupra acestora, rupând membranele celulare, modificând proteinele sau blocând activitatea metabolică.
Există zeci de tipuri de substanțe active folosite în dezinfectanți: alcool etilic, peroxid de hidrogen, compuși cuaternari de amoniu, hipoclorit de sodiu, glutaraldehidă, etc. Fiecare are un spectru de acțiune diferit și un timp de contact necesar pentru eficiență.
Un dezinfectant eficient nu înseamnă automat un produs agresiv. Totul ține de dozaj, compatibilitate cu suprafețele și respectarea instrucțiunilor.
Dezinfectanții pentru suprafețe sunt indispensabili în spațiile unde igiena nu e opțională: spitale, laboratoare, unități alimentare, grădinițe, saloane cosmetice sau bucătării profesionale.
Ce se întâmplă dacă folosești doar detergent?
Suprafața o să pară curată. Vizual, poate fi chiar impecabilă. Însă microorganismele pot rămâne active, invizibile și periculoase. Mai ales în zonele unde se lucrează cu alimente sau unde există un risc crescut de contaminare.
De exemplu, dacă ai curățat o masă de lucru în bucătărie doar cu detergent, dar acolo ai tranșat carne crudă, riscul e real ca bacteriile (cum ar fi Salmonella sau E. coli) să supraviețuiască.
În cazul unor spații frecvent atinse – clanțe, balustrade, întrerupătoare – simpla curățare nu e suficientă. Acolo e nevoie de dezinfectanți suprafețe adaptați scopului.
Ce se întâmplă dacă folosești doar dezinfectant?
Folosirea dezinfectantului pe o suprafață murdară scade drastic eficiența. Stratul de grăsime, praf sau alte reziduuri poate „bloca” contactul direct dintre substanța activă și microorganisme.
Dezinfectantul nu curăță. Nu spală. Nu înlătură pete sau murdărie. Dacă îl aplici peste o suprafață nespălată, doar consumi produsul degeaba și rămâi cu senzația falsă de igienă.
Ordinea corectă este: întâi detergent, apoi dezinfectant. Această secvență e valabilă în orice spațiu, indiferent dacă e locuință sau mediu profesional.
Cum alegi produsul potrivit?
Există o diferență între dezinfectantul pentru baie și cel pentru suprafețele din bucătărie. Sau între un detergent industrial și unul pentru uz casnic.
Pentru acasă, ai nevoie de produse care să combine eficiența cu siguranța pentru materiale și pentru utilizatori. Un dezinfectant suprafețe cu spectru larg poate fi util în bucătărie, în baie, pe blaturi, pe mânerul ușii sau pe telecomandă.
Într-un spațiu profesional, alegerea trebuie făcută în funcție de riscurile prezente: tipul de activitate, gradul de contaminare posibil, normele sanitare aplicabile.
Verifică eticheta. Uită-te la spectrul de acțiune (bactericid, virucid, fungicid), la timpul de contact recomandat, la suprafețele compatibile și la modul de aplicare (prin pulverizare, ștergere, înmuiere etc.)
Ce tipuri de suprafețe necesită dezinfectare constantă?
În locuințe, sunt câteva zone care merită tratate mai serios:
- mânerele ușilor
- întrerupătoarele
- robinetele
- telecomenzile
- blaturile din bucătărie
- zonele din baie care intră frecvent în contact cu mâinile
În spațiile publice sau profesionale, lista se extinde:
- tejghele
- mese de lucru
- aparatura comună (cântare, tastaturi, POS-uri)
- scaune, mânere, butoane de lift
- toalete folosite de mai multe persoane
Folosirea regulată a unui dezinfectant suprafețe potrivit poate reduce semnificativ riscul de transmitere a bacteriilor sau virusurilor.
Cât de des ar trebui să folosești fiecare?
Frecvența depinde de mai mulți factori: nivelul de trafic, tipul activității, materialul suprafeței, dar și de contextul sanitar general.
Într-o locuință standard, curățarea cu detergent se poate face zilnic sau la nevoie. Dezinfectarea – cel puțin o dată pe săptămână pentru zonele de contact frecvent, mai des în perioade cu risc crescut (de exemplu, în sezonul virozelor).
Într-un birou, spațiu comercial sau sală de așteptare, dezinfectarea zilnică a zonelor comune e deja o practică standard.
În unități medicale sau alimentare, există proceduri clare și riguroase. Dezinfectarea se face după fiecare utilizare sau la intervale stricte.